Jocul de-a vacanța vorbește cu o sinceritate dezarmantă despre dorința de evadare, despre emoții și temeri înăbușite.
Într-o pensiune retrasă, șase oameni aleg să își joace propria versiune a libertății: fără ceasuri, fără telefoane, fără trecut, doar soare și liniște, însă sub masca relaxării se ascund dorințe și adevăruri pe care niciunul nu este pregătit să le recunoască.
Totul pare permis în această pauză de la realitate, dar cât poate dura o vacanță când sufletul refuză să uite cine este?
Adaptat într-o notă modernă, spectacolul subliniază contrastul intre libertatea aparentă și blocajele emoționale care îi țin pe protagoniști captivi, chiar și atunci când încearcă să se mintă frumos că pot lua o pauză de ei înșiși.